Clinică.ro
Tartrul dentar, cunoscut și sub denumirea de calcul dentar, este o depunere mineralizată formată din placa bacteriană întărită pe suprafața dinților. Această substanță dură se atașează de dinți și gingii și nu poate fi îndepărtată prin periaj obișnuit. Tartrul contribuie la apariția problemelor gingivale, a cariilor și, în cazurile mai grave, a bolii parodontale.
Deși pare o problemă estetică la prima vedere, tartrul dentar are implicații profunde asupra sănătății orale. Detectarea și eliminarea acestuia trebuie să facă parte din rutina periodică de igienă dentară.
Cum se formează tartrul dentar
Tartrul se formează atunci când placa bacteriană – un strat moale, lipicios de bacterii și resturi alimentare – nu este îndepărtată complet prin periaj și folosirea aței dentare. În decurs de 24-72 de ore, această placă începe să se calcifice în prezența sărurilor minerale din salivă, formând tartrul.
Odată format, tartrul creează o suprafață rugoasă care favorizează acumularea suplimentară de placă și bacterii, declanșând un cerc vicios al inflamației gingivale.
Tartrul poate fi clasificat în funcție de locația sa:
1. Tartru supragingival
- Se formează deasupra liniei gingivale, în special pe fața interioară a incisivilor inferiori și în apropierea glandelor salivare.
- Este de culoare alb-gălbuie și este vizibil cu ochiul liber.
- Poate provoca halitoză (respirație urât mirositoare) și colorații inestetice.
2. Tartru subgingival
- Se formează sub linia gingivală, în pungile parodontale.
- Este de culoare brun-maronie, dur și compact.
- Este mai periculos, fiind asociat cu boala parodontală și resorbția osoasă.
Anumiți factori pot accelera acumularea tartrului dentar, printre care:
- Igiena orală deficitară – periaj rar sau incorect, lipsa folosirii aței dentare;
- Alimentația bogată în zaharuri și carbohidrați;
- Fumatul – favorizează mineralizarea plăcii și reduce capacitatea organismului de a lupta cu inflamațiile;
- Fluxul salivar scăzut – salivă mai puțină înseamnă curățare orală mai slabă;
- Diabetul – afectează răspunsul imunitar și poate accelera inflamațiile gingivale;
- Aparatele dentare fixe – pot favoriza acumularea plăcii în zone greu accesibile.
Tartrul nu poate fi eliminat prin periaj obișnuit și necesită intervenția unui medic stomatolog. Cele mai utilizate metode sunt:
1. Detartrajul profesional
Este procedura prin care tartrul este îndepărtat cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete, care dislocă depunerile dure fără a afecta smalțul dentar. Este o procedură rapidă și nedureroasă, recomandată o dată la 6 luni.
2. Periajul profesional
După detartraj, urmează periajul profesional, care îndepărtează resturile de placă și netezește suprafața dinților, prevenind reatașarea bacteriilor.
3. Air-flow (profilaxie cu pulbere abrazivă)
Este o tehnică modernă, care folosește un jet de apă, aer și pulbere fină pentru a curăța petele și placa bacteriană de pe dinți. Este ideală pentru fumători sau pentru cei care consumă frecvent cafea, ceai sau vin roșu.
Pentru a preveni acumularea tartrului, este esențială o igienă orală riguroasă:
- periaj de cel puțin două ori pe zi, timp de 2 minute, cu pastă cu fluor;
- folosirea zilnică a aței dentare;
- clătiri cu apă de gură antibacteriană;
- vizite regulate la medicul stomatolog, la fiecare 6 luni;
- o alimentație echilibrată, cu reducerea zaharurilor și băuturilor acidulate.
Tartrul dentar este mai mult decât o problemă estetică – este un factor major de risc pentru afecțiunile gingivale și pierderea dinților. Prin prevenție și controale regulate, sănătatea orală poate fi menținută pe termen lung.
