Ce este trismus? Descoperă cauzele, simptomele și tratamentul acestei afecțiuni stomatologice

Trismus este o limitare a deschiderii gurii cauzată, de obicei, de spasmul sau rigiditatea mușchilor masticatori și a structurilor din jurul articulației temporo-mandibulare. Pe scurt, persoana simte că nu poate deschide gura suficient, iar gesturi banale precum mestecatul, vorbitul, căscatul sau periajul dentar devin incomode ori chiar dureroase.

Trismusul nu este o boală în sine, ci un semn care poate apărea în mai multe situații stomatologice sau medicale, motiv pentru care evaluarea corectă contează mult.

Cum se manifestă trismusul și când ar trebui să te îngrijoreze

Cel mai frecvent, trismusul este observat când distanța dintre incisivii superiori și inferiori, la deschiderea maximă a gurii, scade semnificativ. Uneori apare brusc, alteori se instalează treptat.

Poate fi însoțit de durere locală (în obraz, tâmplă, mandibulă), tensiune musculară, rigiditate la nivelul maxilarului, senzație de blocaj în zona articulației și durere la mestecat. La unele persoane apar și dureri de cap, disconfort la ureche sau pocnituri ale articulației temporo-mandibulare.

Semnalele care merită atenție rapidă sunt trismusul asociat cu febră, umflătură vizibilă a feței, dificultăți la înghițire sau respirație, durere intensă care crește de la o zi la alta sau imposibilitatea aproape completă de a deschide gura. În aceste situații poate exista o infecție importantă care necesită tratament urgent.

Cauzele trismusului în stomatologie

În practica stomatologică, trismusul apare frecvent în context inflamator sau infecțios. Un exemplu clasic este infecția dentară netratată care se extinde către țesuturile din jur, cum ar fi abcesele sau inflamațiile profunde din zona molarilor inferiori. Măseaua de minte inflamată, mai ales când erupția este dificilă, poate declanșa durere și limitarea deschiderii gurii.

Trismusul poate apărea și după anumite proceduri dentare, în special după extracții dificile, tratamente chirurgicale sau anestezie locală în zonele profunde ale mandibulei, când mușchii masticatori sunt iritați și reacționează prin spasm. O altă cauză importantă este disfuncția articulației temporo-mandibulare, adică probleme ale articulației care leagă mandibula de craniu, de la inflamații și suprasolicitare până la episoade de blocaj articular.

Nu trebuie ignorate nici traumatismele (lovituri în zona feței, fracturi, întinderi musculare), bruxismul și stresul, care pot duce la tensionarea constantă a musculaturii, precum și afecțiuni mai rare, cum ar fi infecții ORL, anumite boli inflamatorii sau efectele radioterapiei în zona capului și gâtului.

Simptome asociate care apar des

Pe lângă limitarea deschiderii gurii, trismusul poate aduce durere la mestecat, sensibilitate la atingere în zona obrazului și mandibulei, oboseală musculară, rigiditate matinală a maxilarului și, uneori, inflamație a gingiei din spatele ultimilor molari. În caz de infecție, pot apărea gust neplăcut, respirație urât mirositoare, secreții, febră și stare generală proastă.

Tratamentul trismusului: ce se face, concret

Tratamentul depinde de cauza exactă, iar primul pas este consultul stomatologic (sau ORL, dacă se suspectează altă origine). În formele ușoare post-procedură, medicul poate recomanda antiinflamatoare, analgezice, relaxante musculare în anumite cazuri, comprese calde și exerciții blânde de mobilizare a mandibulei. Uneori ajută dieta moale pentru câteva zile și evitarea căscatului larg sau a mestecatului intens.

Dacă trismusul este provocat de o infecție dentară, tratamentul se concentrează pe eliminarea sursei: drenajul abcesului, tratamentul endodontic sau extracția dintelui cu probleme, plus medicație prescrisă corect.

Pentru disfuncțiile articulației temporo-mandibulare se poate recomanda gutieră, fizioterapie, corecții ale obiceiurilor (bruxism, poziție incorectă), iar în situații selectate, investigații imagistice și tratament interdisciplinar.