Clinică.ro
Fumatul clasic este una dintre cele mai rapide căi de a compromite aspectul zâmbetului. Gudronul și nicotina se depun pe suprafața smalțului, ducând la îngălbenire și pete maronii greu de îndepărtat doar prin periaj.
În paralel, fumatul favorizează halitoza: substanțele din fum se lipesc de mucoasă și de limbă, iar saliva devine mai puțin eficientă în spălarea bacteriilor. Mulți fumători observă și scăderea sensibilității gustative și olfactive, ceea ce poate influența inclusiv obiceiurile alimentare.
Țigările electronice pot părea mai „blânde” deoarece nu produc fum și gudron, însă vaporii pot contribui la respirație neplăcută și senzație de gură uscată. Aromele intense maschează temporar problema, dar nu o rezolvă dacă apare dezechilibrul bacterian sau uscăciunea orală.
Gingii mai vulnerabile și risc crescut de boală parodontală
Cel mai important efect al fumatului în stomatologie este legat de parodonțiu, adică țesuturile care susțin dinții. Nicotina produce vasoconstricție, scăzând fluxul sanguin către gingii. Rezultatul poate fi înșelător: gingiile pot sângera mai puțin, deși inflamația este prezentă. Practic, semnele bolii parodontale se ascund, iar pacientul ajunge mai târziu la medic.
În timp, placa bacteriană și tartrul se acumulează, pungile parodontale se adâncesc, osul se resoarbe, iar dinții pot deveni mobili. Fumatul este asociat frecvent cu forme mai agresive de parodontită și cu răspuns mai slab la tratament, inclusiv după detartraj subgingival sau intervenții parodontale.
În cazul țigărilor electronice, deși cercetarea este în continuă evoluție, există semnale că aerosolii pot irita gingia și pot influența flora orală. Pentru unii utilizatori apare inflamație gingivală, sensibilitate și o tendință de a acumula placă, mai ales când igiena nu este consecventă.
Gură uscată și risc mai mare de carii
Saliva este scutul natural al cavității orale: neutralizează acizii, spală resturile alimentare și ajută la remineralizarea smalțului. Fumatul poate reduce calitatea și cantitatea salivei, iar multe persoane dezvoltă xerostomie, adică senzația de gură uscată. Când saliva scade, crește riscul de carii, inclusiv carii interdentare sau la colet (aproape de gingie), zone unde periajul este adesea superficial.
Țigările electronice pot accentua uscăciunea orală, mai ales prin propilen glicol și prin obiceiul de inhalare frecventă. Dacă lichidele conțin îndulcitori sau arome cu potențial acid, mediul oral devine mai prietenos pentru bacteriile cariogene, în special când consumul de zahăr este ridicat și periajul e grăbit.
Vindecare mai lentă după tratamente dentare
Fumatul încetinește vindecarea după extracții, implanturi, chiuretaje parodontale și intervenții chirurgicale. Riscul de complicații, precum alveolita după extracție, poate fi mai mare, iar integrarea implanturilor poate fi afectată.
Motivul principal este reducerea oxigenării țesuturilor și scăderea capacității organismului de a repara zona traumatizată. La utilizatorii de țigări electronice, vindecarea poate fi de asemenea influențată negativ dacă există inflamație persistentă, gură uscată și expunere repetată la aerosoli iritanți.
Leziuni ale mucoasei și risc oncologic
Fumatul tradițional crește riscul de leziuni ale mucoasei (iritative sau precanceroase) și este un factor major de risc pentru cancerul oral. Semnele care merită verificate rapid includ ulcerații care nu se vindecă în 2 săptămâni, pete albe sau roșii persistente, noduli, sângerări fără cauză, durere la înghițire sau răgușeală prelungită.
Pentru țigările electronice, riscul oncologic pe termen lung este încă evaluat în studii, însă asta nu înseamnă risc zero: orice expunere repetată la substanțe iritante, plus inflamația cronică, merită tratată cu prudență.
Ce poți face practic pentru a reduce efectele asupra sănătății orale
Renunțarea la fumat rămâne cea mai eficientă măsură. Până atunci, ajută mult o rutină strictă: periaj de 2 ori pe zi, ață dentară sau duș bucal, detartraj periodic, curățarea limbii și hidratare bună.
Dacă folosești țigări electronice, limitează frecvența, evită lichidele foarte dulci, urmărește semnele de uscăciune și cere medicului recomandări pentru produse de stimulare salivară. Un control stomatologic regulat poate depista din timp gingivita, cariile incipiente și leziunile mucoasei, înainte să devină probleme costisitoare.
