Clinică.ro
Sindromul gură de lup / Palatoschizis – ce este și cum se tratează?
Sindromul „gură de lup”, cunoscut medical sub denumirea de palatoschizis, reprezintă o malformație congenitală caracterizată printr-o despicătură (fisură) a palatului (cerul gurii), care poate afecta palatul dur, palatul moale sau ambele. Această afecțiune apare în timpul dezvoltării embrionare, atunci când țesuturile care formează cerul gurii nu se unesc complet.
Palatoschizisul poate apărea singur sau în asociere cu alte malformații, cum ar fi cheiloschizisul (buză de iepure), iar în unele cazuri face parte din sindroame genetice complexe. Afectează atât aspectul feței, cât și funcții esențiale precum vorbirea, alimentația și respirația.
Cauzele apariției palatoschizisului
Deși nu se cunosc toate cauzele exacte, palatoschizisul este rezultatul unei interacțiuni între factori genetici și de mediu în primele săptămâni de sarcină. Printre factorii de risc se numără:
- Ereditatea – dacă unul dintre părinți a avut o astfel de malformație, riscul crește;
- Deficiențele nutriționale în timpul sarcinii, mai ales lipsa acidului folic;
- Expunerea la substanțe toxice – fumat, alcool, anumite medicamente sau infecții virale;
- Diabetul matern sau alte afecțiuni cronice netratate în sarcină;
- Vârsta maternă înaintată.
Palatoschizisul este vizibil imediat după naștere. În funcție de severitate, copilul poate prezenta:
- dificultăți la alăptare sau hrănire, din cauza imposibilității de a crea o presiune normală în cavitatea bucală;
- reflux nazal (laptele iese pe nas în timpul suptului);
- infecții recurente ale urechii – din cauza comunicării anormale între cavitatea bucală și trompa lui Eustachio;
- întârzieri în dezvoltarea vorbirii – pronunție nazalizată sau ininteligibilă;
- anxietate socială legată de aspectul facial sau dificultățile de comunicare;
- în unele cazuri, pot apărea probleme dentare și deformări ale maxilarului superior.
Cum se tratează palatoschizisul
Tratamentul este complex și multidisciplinar, implicând chirurgi plasticieni, medici ORL, ortodonți, logopezi și psihologi. Intervențiile încep din primele luni de viață și pot continua până în adolescență.
1. Intervenția chirurgicală
Operația de corectare a palatului este esențială și se efectuează, de obicei, între 6 și 18 luni de viață. Scopul este închiderea fisurii și refacerea funcției normale a gurii. În unele cazuri, pot fi necesare mai multe intervenții chirurgicale în etape.
2. Terapia logopedică
După intervenție, copilul are nevoie de terapie logopedică pentru corectarea vorbirii și dezvoltarea limbajului. Aceasta începe devreme și poate dura mai mulți ani, în funcție de evoluție.
3. Corecții ortodontice și tratamente dentare
Copiii cu palatoschizis pot avea anomalii dentare – dinți lipsă, erupții întârziate sau poziționări incorecte. Se impun tratamente ortodontice și, uneori, protetice, pentru a corecta mușcătura și estetica dentară.
4. Sprijin psihologic
Sprijinul emoțional și consilierea psihologică sunt importante, mai ales în anii de școală, când copilul poate deveni conștient de diferențele față de ceilalți. Psihoterapia ajută la consolidarea stimei de sine și la adaptarea socială.
Prognostic și calitatea vieții
Cu tratamente adecvate și intervenții la timp, majoritatea copiilor cu palatoschizis pot avea o viață normală, cu o dezvoltare bună a vorbirii și o integrare socială satisfăcătoare. Succesul depinde de complexitatea cazului, dar și de implicarea activă a familiei în procesul terapeutic.
Palatoschizisul nu este doar o problemă estetică, ci o provocare medicală care necesită o abordare integrată. Cu sprijinul unei echipe medicale dedicate, copiii afectați pot depăși obstacolele și pot zâmbi din nou cu încredere.